Porunca a treia

Să nu iei în deşert Numele Domnului Dumnezeului tău” (Exodul 20:7)

Porunca a treia ne cheama de la blasfemie, oricum s-ar manifesta aceasta ( in atitudine, cuvinte sau fapte ), la reverenta, la respect fata de tot ce e legat de Numele sfant al lui Dumnezeu.

O prima intrebare pe care o ridica textul poruncii a treia este urmatoarea: de ce Numele ? Oare un om nu-L poate huli pe Dumnezeu si fara sa-I rosteasca Numele ? Ce importanta are Numele Lui in viata noastra ?
Pentru cultura in care traim, numele unei persoane nu semnifica prea mult. El ajuta la identificarea unei persoane, si atat. Daca pe un om il cheama Ion, Maria, Vasile , Ileana etc., numele acestea nu ne comunica nimic deosebit despre persoana care-l poarta.
Referindu-ne la Dumnezeu, El ni se descopera in Cuvantul Sau sub mai multe Nume, fiecare descriind o anumita trasatura de caracter, o anumita latura a naturii Sale. Un Dumnezeu infinit nu putea fi cuprins in semantica unui singur nume din vocabularul atat de saracacios al omului. Acesta este motivul pentru care , pe paginile Bibliei, Il intalnim pe Dumnezeu sub diferite nume:
Salvator , Apa vietii , Imparat , Stanca tare , Fiul Lui Dumnezeu , Domnul , Painea vietii , Rascumparatorul , Regele regilor , Minunat sfetnic , Mielul Lui Dumnezeu , Dragoste , Lumina Lumii , Domn al Domnilor , Prieten bun , Aparatorul , Stanca tare , Luceafarul .
Numele lui Dumnezeu nu reprezinta doar o suma de vocale si consoane , fara nicio semnificatie deosebita, asa cum se intampla in cele mai multe cazuri cu noi, oamenii. Numele lui Dumnezeu cuprind diferite trasaturi ale caracterului Sau, diferite atribute ale naturii Sale divine, precum si diferite lucrari pe care El le face in favoarea omului pacatos.
Atunci cand cineva „ia in desert” Numele lui Dumnezeu , el nu defaimeaza un simplu nume, o simpla insiruire de vocale si consoane, ci tot ceea ce este Dumnezeu in caracter, tot ceea ce cuprinde natura Sa divina si tot ceea ce a facut El pentru mantuirea noastra. Or, lucrul acesta nu este deloc de neglijat !
Oare ce vrea Dumnezeu să spună prin a lua în deşert numele Domnului? Aceasta are sens de: a vorbi cu uşurinţă, a vorbi fără respect, a nu da importanţă. Dimpotrivă, a nu lua Numele Domnului în deşert înseamnă că noi ar trebui să ne remintim de fiecare dată să spunem ce mult îl iubim pe Dumnezeu şi ce important este El pentru noi.
Câteodată oamenii folosesc numele lui Dumnezeu pentru a-i impresiona pe alţii sau pentru a atrage atenţia asupra lor. Aceşti oameni nu-L onorează pe Dumnezeu şi nici nu-i îndreaptă pe alţii spre El; ei încalcă porunca a treia.
Chiar dacă eşti creştin, poţi lua numele lui Dumnezeu în deşert prin faptele tale. Cuvântul „creştin” este o formă derivată din cuvântul „Cristos”. Oamenii privesc la tine şi asociază comportamentul tău cu numele lui Cristos. Poţi lua numele lui Dumnezeu în deşert spunând la alţii că eşti creştin şi comportându-te cu totul altfel. Un creştin ar trebui să onoreze numele lui Dumnezeu, ascultând poruncile Lui.
În concluzie, cum ar trebui să folosim numele lui Dumnezeu? Ar trebui să vorbim cu dragoste despre numele Lui. Ar trebui să-L onorăm şi să protejăm numele Lui. Ar trebui să-L apărăm atunci când auzim pe cineva că-L foloseşte în mod greşit.
O idee de lucru manual pentru aceasta tema , este de a fabrica o fata de papusa din carton a carui gura sa fie de fapt un fermoar , vizual copiii isi vor aduce aminte ca trebuie sa fie atenti la ceea ce vorbesc si cum vorbesc . Iata un colaj de poze cu ce am facut noi la biserica: